De cand am pornit acest nou blog, nu prea am facut postari personale ... De fapt, cred ca n-am facut nici una! Adevarul este c-am vrut ca acest loc sa fie unul frumos, unde sa gasiti liniste si inspiratie, nu probleme sau mai stiu eu ce lucruri deranjante. Astazi am vrut sa scriu despre altceva, doar ca n-am deloc starea necesara. Viata mea nu e numai lapte si miere (si banuiesc ca nimeni n-are o astfel de viata) si recunosc ca uneori ma simt coplesita de tot ce se intampla in jurul meu, in viata mea, si greu, foarte greu (mai ales in ultima perioada) imi gasesc puterea sa zambesc, sa trec peste si sa merg mai departe. Daca ma cunoasteti de pe vremea cand aveam celalalt blog, stiti deja ca ultimii ani n-au fost roz pentru mine! M-am simtit de multe ori nedreptatita, neapreciata, plina de ghinion. Intr-un cuvant, lucrurile nu mi-au iesit niciodata asa cum mi-am dorit. Anul acesta l-am inceput plina de optimism, cu multe sperante si planuri, cu chef de munca, multa vointa si am crezut ca totul se va schimba. Aiurea, lucrurile merg la fel! Problema mai grava e ca am avut de suferit din cauza unor persoane in care avem incredere 100% si din partea carora nu ma asteptam la asa ceva niciodata! Si asta e dureros, al naibii de dureros! Sa fii sigur pe ceva, apoi sa te trezesti ca toata increderea ta e distrusa, ca esti mintit si ca omul respectiv nu e asa cum ai crezut tu, e foarte dureros!
M-am simtit data la o parte, abandonata in favoarea altor lucruri sau persoane si asta, iarasi, m-a ranit. Persoanele la care tin sunt cele mai importante pentru mine si pentru ele pot renunta la orice. As fi vrut sa fie asa si invers, dar acum m-am trezit ca lucrurile nu stau cum imi inchipuiam eu.
Am si niste probleme de sanatate care ma sacaie non-stop si carora nu reusesc sa le dau deloc de cap ... Merg la medic si ii spun ce am, ce ma doare, iar el ma trimite sa-mi fac analize la o alta parte a corpului. :)) Inteleg, durerea poate fi inselatoare, poate sa ma doara intr-o parte, dar afectiunea sa fie in alta parte, dar daca, sa zicem, iti spun ca ma doare capul, cum poti sa-mi faci radiografie la picior?! :)) Asta a fost un exemplu, ca sa intelegeti cam prin ce situatii trec eu cu medicii nostri.
In toata nebunia asta, s-au strecurat si lucruri bune si frumoase, care m-au facut sa zambesc si sa cred ca tot la zi ajunge si cea mai lunga noapte ...
Zilele voastre cum sunt?
stiu cum e :(.
RăspundețiȘtergereDa, din pacate, problemele apar mereu!
ȘtergereBlogul este spaţiul tău personal şi ai libertatea să scrii despre ceea ce doreşti. Oamenii din spatele blogurilor nu sunt stane de piatră şi chiar dacă cel mai des vorbesc despre lucruri happy, sunt şanse ca în viaţa reală să nu fie chiar aşa happy. Eu apreciez curajul tău de a aşterne starea ta de spirit de la momentul curent şi te înţeleg într-o mare măsură pentru că am avut astfel de momente.
RăspundețiȘtergereSingurul meu sfat pentru tine este ca niciodată să nu-ţi perzi forţa sau speranţa. După ploaie întotdeauna iese soarele şi eu sunt sigură că tu nu vei face excepţie de la asta.
Te îmbrăţişez şi... FRUNTEA SUS!
Multumesc, Zadin! Am inteles, fruntea sus si merg mai departe! :D Pupici
Ștergere